marți, 4 martie 2014

IMNURILE COMUNISTE ALE RPR ȘI RSR ȘI IMNUL TRĂIASCĂ REGELE


Zdrobite cătușe - imnul RPR între 1948-1953

Zdrobite cătușe în urmă rămân
În frunte-i mereu muncitorul,
Prin lupte și jertfe o treaptă urcăm,
Stăpân pe destin e poporul
Trăiască, trăiască Republica noastră,
În marș de năvalnic șuvoi;
Muncitori și țărani și ostași
Zidim România Republicii noi.
În lături cu putredul vechi stăvilar
E ceasul de sfântă’ncordare
Unirea și pacea și munca-i stegar’
Republicii noi populare.

Versuri de Aurel Baranga și muzica de Matei Socor

Te slăvim, Românie !    Imn ce a dăinuit între 1953-1977

Te slăvim, Românie, pământ părintesc
Mândre plaiuri sub cerul tău pașnic rodesc
E zdrobit al trecutului jug blestemat
Nu zadarnic, străbunii eroi au luptat
Astăzi noi împlinim visul lor minunat.
Puternică, liberă,
Pe soartă stăpână
Trăiască Republica
Populară Română
Înfrățit fi-va veșnic al nostru popor
Cu poporul sovietic eliberator.
Leninismul ni-e far și tărie si avânt
Noi urmăm cu credință Partidul ne-nfrânt,
Făurim socialismul pe-al țării pământ.
Puternică, liberă,
Pe soartă stăpână
Trăiască Republica
Populară Română
Noi uzine clădim, rodul holdei sporim
Vrem în pace cu orice popor să trăim
Dar dușmanii de-ar fi să ne calce în prag
Îi vom frânge în numele a tot ce ni-e drag
Înălța-vom spre glorie al patriei steag
Puternică, liberă,
Pe soartă stăpână
Trăiască Republica
Populară Română

Te slăvim, Românie, pământ părintesc
Mândre plaiuri sub cerul tău pașnic rodesc
E zdrobit al trecutului jug blestemat
Nu zadarnic, străbunii eroi au luptat
Astăzi noi împlinim visul lor minunat.
Puternică, liberă,
Pe soartă stăpână
Trăiască Republica
Populară Română
Înfrățit fi-va veșnic al nostru popor
Cu poporul sovietic eliberator.
Leninismul ni-e far și tărie si avânt
Noi urmăm cu credință Partidul ne-nfrânt,
Făurim socialismul pe-al țării pământ.
Puternică, liberă,
Pe soartă stăpână
Trăiască Republica
Populară Română
Noi uzine clădim, rodul holdei sporim
Vrem în pace cu orice popor să trăim
Dar dușmanii de-ar fi să ne calce în prag
Îi vom frânge în numele a tot ce ni-e drag
Înălța-vom spre glorie al patriei steag
Puternică, liberă,
Pe soartă stăpână
Trăiască Republica
Populară Română

Te slăvim, Românie, pământ părintesc
Mândre plaiuri sub cerul tău pașnic rodesc
E zdrobit al trecutului jug blestemat
Nu zadarnic, străbunii eroi au luptat
Astăzi noi împlinim visul lor minunat.
Puternică, liberă,
Pe soartă stăpână
Trăiască Republica
Populară Română
Înfrățit fi-va veșnic al nostru popor
Cu poporul sovietic eliberator.
Leninismul ni-e far și tărie si avânt
Noi urmăm cu credință Partidul ne-nfrânt,
Făurim socialismul pe-al țării pământ.
Puternică, liberă,
Pe soartă stăpână
Trăiască Republica
Populară Română
Noi uzine clădim, rodul holdei sporim
Vrem în pace cu orice popor să trăim
Dar dușmanii de-ar fi să ne calce în prag
Îi vom frânge în numele a tot ce ni-e drag
Înălța-vom spre glorie al patriei steag
Puternică, liberă,
Pe soartă stăpână
Trăiască Republica
Populară Română

Versuri Eugen Frunză și Dan Deșliu, iar muzica de Matei Socor
Subliniază prietenia cu Uniunea Sovietică și calea spre ideologia leninistă

Trei culori - Imnul ce a dăinuit între 1977-1989

Trei culori cunosc pe lume,
Amintind de-un brav popor,
Ce-i viteaz, cu vechi renume,
În luptă triumfător.
Multe secole luptară
Străbunii noștri eroi,
Să trăim stăpîni în țară,
Ziditori ai lumii noi.
Roșu, galben și albastru
Este-al nostru tricolor.
Se înalță ca un astru
Gloriosul meu popor.
Suntem un popor în lume
Strîns unit și muncitor,
Liber, cu un nou renume
Și un țel cutezător.
Azi partidul ne unește
Și pe plaiul românesc
Socialismul se clădește,
Prin elan muncitoresc.
Pentru-a patriei onoare,
Vrăjmașii-n luptă-i zdrobim.
Cu alte neamuri sub soare,
Demn, în pace, să trăim.
Iar tu, Românie mândră,
Tot mereu să dăinuiești
Și în comunista eră
Ca o stea să strălucești.

Acest imn a fost prelucrat din cântecul patriotic  Trei culori

Trei culori cunosc pe lume
Ce le țin de-un sânt odor,
Sunt culori de-un vechi renume
Suveniri de-un brav popor.
Roșu-i focul ce-mi străbate,
Inima-mi plină de dor
Pentru sânta libertate
Și al patriei amor.
Auriu ca mândrul soare
Fi-va'l nostru viitor
Pururea'n eternă floare
Și cu luci netrecător
Iar albastrul e credința
Pentru țară ce-oi nutrim
Credincioși fără schimbare
Pân' la moarte o să-i fim
Pân' pe cer și cât în lume
Vor fi aste trei culori
Vom avea un falnic nume
Și un falnic viitor
Iar când, fraților, m'oi duce
De la voi ș'oi fi să mor

După 1989 Imnul de stat al țării este Deșteaptă-te române !
Imnul are 11 strofe, dar la ocazii festive se cântă numai strofele 1,2,4 și 11

Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe. La ocazii festive se interpretează strofele 1, 2, 4 și 11.
Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
„Viață-n libertate ori moarte!” strigă toți.
Preoți, cu cruce-n frunte! căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost' pământ!

Începând cu anul 1840 în Principatele Române s-a născut ideea unui imn național ce se cânta mai ales la festivitățile oficiale unde apăreadomnitorul țării. În anul 1862 s-a organizat un concurs pentru Imnul de Stat al României. A fost reținută piesaMarș triumfal și primirea steagului și a Măriei-Sale Prințul Domnitor scris de Eduard Hübsch. În anul 1881 cu prilejul încoronării regelui Carol I, poetul Vasile Alecsandri a scris textul Imnului regal român. Imnul s-a cântat în mod oficial pentru prima dată în România, în anul 1884, la încoronarea regelui Carol I. Imnul a fost preluat și inclus de George Enescu la sfârșitul lucrării sale „Poema Română”.

Intre 1881 și 30 decembrie 1947 s-a intonat imnul regal român 
Trăiască regele

Trăiască Regele
În pace și onor
De țară iubitor
Și-apărător de țară.
Fie Domn glorios
Fie peste noi,
Fie-n veci norocos
În război, război.
O! Doamne Sfinte,
Ceresc părinte,
Susține cu a Ta mână
Coroana Română!
Trăiască Patria
Cât soarele ceresc,
Rai vesel pământesc
Cu mare, falnic nume.
Fie-n veci el ferit
De nevoi,
Fie-n veci locuit
De eroi, eroi.
O! Doamne Sfinte,
Ceresc Părinte,
Întinde a Ta mână
Pe Țara Română!

STEAGUL ROMÂNIEI PE LUNĂ



           La 40 de ani de la primul pas facut vreodată de un om pe Lună, pe 20 iulie 1969, presa din Germania a amintit că un steag al Republicii Socialiste România a fost transportat pe Lună, in cadrul primei misiuni cu echipaj uman care a aselenizat, misiunea Apollo 11.
Steagul românesc ajuns pe Lună a fost, totodată, și cadoul pe care președintele Richard Nixon i l-a facut lui Nicolae Ceaușescu, în cadrul vizitei din 1975 pe care a facut-o in Romania, avand in vedere relatia de prietenie pe care cele doua state, roman si american, au dezvoltat-o in perioada anilor '70-'80, scrie Der Tagesspiegel .            
            "Steagul țării voastre a fost purtat până pe Lună și îninapoi de Apollo 11, iar acest fragment din solul suprafeței lunare a fost adus pe Pamânt de echipajul primei misiuni cu oameni la bord". Aceasta este inscriptia care a însoțit acest dar, sub forma de dedicație prezentată poporului Republicii Socialiste România de Richard Nixon, președintele Statelor Unite ale Americii.
            Din colecția de cadouri deosebite primite de Nicolae Ceaușescu de la liderul american mai face parte și o capsula cu patru fragmente de rocă lunară, aduse în cadrul aceleiași misiuni, dar și o exorbitantă mașină Buick Electra.
           Sprijinul de care beneficia Nicolae Ceaușescu din partea SUA, fie el din punct de vedere economic sau politic, s-a destabilizat însă pe parcursul trecerii timpului, mai ales, din cauza politicii interne pe care Nicolae Ceaușescu ajunsese să o promoveze spre sfarșitul anilor '80.

Memento la 45 de ani de la primul pas pe Lună

           In urma cu 40 de ani,pe 20 iulie 1969, Neil Armstrong devenea primul om care isi punea piciorul pe Lună. Misiunea Apollo 11 a debutat pe 16 iulie 1969, cu lansarea rachetei Saturn V de la centrul spațial Kennedy.
           Echipajul era format din trei astronauți: Neil Armstrong comandantul misiunii, Edwin E. Aldrin Jr. pilotul modulului lunar si Michael Collins pilotul modulului de comandă.
            După 12 minute de la lansare, racheta a ajuns pe orbita Pămâtului si dupa alte 30 de minute s-a separat definitiv de a treia treaptă a rachetei Saturn V. După o calatorie de 3 zile, vehiculul spațial a ajuns pe orbita lunară.

            Pe 20 Iulie 1969, modulul lunar Eagle (Vulturul) în care se aflau Neil Armstrong si Edwin E. Aldrin Jr. s-a desprins de modulul de comandă Columbia, în care a ramas Michael Collins, si s-a îndreptat spre suprafața lunară. După un zbor scurt de 25 secunde deasupra Lunii, modulul lunar a aselenizat în partea de sud a Mării Liniștii (Mare Tranquillitatis).