Pierderile în morţi ale armatelor statelor Aliate şi Asociate, pentru care au existat date oficiale, au fost următoarele:
Franţa 1.364.000 adică 3,6% din populaţia ţării
Marea Britanie 764.000 adică 1,25% - ″ -
Italia 496.000 adică 1,24% - ″ -
Statele Unite 115.000 adică 0,12% - ″ -
Belgia 40.000 adică 0,69% - ″ -
România 220.000 adică 3% - ″ -
Proporţia pierderilor Regatului român este a doua după Franţa şi cu toate acestea la Conferinţa de Pace de la Paris această imensă jertfă nu a primit recunoaşterea deplină pe linia aprecierii şi a reparaţiilor de război.
Pentru Germania statistica a indicat 1.808.545 de morţi militari (cifră cu precizie germanică), adică 2,79% din populaţia ţării. Dintre militarii germani morţi 52.006 au fost ofiţeri.
Pierderile armatei române în vieţi de militari au fost de 2330 de ofiţeri şi 217.016 de soldaţi, conform cifrelor determinate de Constantin Kiriţescu în lucrarea sa Istoria războiului pentru întregirea neamului. Sunt luate în consideraţie pierderile militare între anii 1916-1919, adică şi cele din războiul româno-ungar război de distrugerea bolşevismului ungar.
In aceeaşi perioadă, Regatul României a pierdut şi circa 300.000 de civili. Aceştia şi-au pierdut viaţa ca urmare a luptelor (bombardamentele aeriene, de artilerie, execuţii, etc.) şi ca urmare a epidemiilor care au bântuit ţara în acei ani (tifos exantematic, febra recurentă şi variola). In total au murit mai mult de o jumătate de milion de români.
Numărul invalizilor de război înregistraţi la I.O.V. a fost de 35.717, iar numărul văduvelor de pe urma celor morţi de 55.906. Numărul total al orfanilor de război în România Mare a fost de 360.728, împărţiţi pe regiuni de I.O.V. astfel: Iaşi 60.759, Bucureşti 121.775, Craiova 40.039, Chişinău 24.142, Cernăuţi 12.924, Constanţa 12.542, Timişoara 23.518, Cluj 40.625 (statistică publicată în albumul Pentru neam şi ţară al Societăţii Ocrotirea orfanilor de război).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu