vineri, 4 martie 2011

ROMA V - FORUM ROMANUM

Forum Romanum, numit și Forum Magnum sau Forum Vetus a rămas mult timp piața principală a Romei, cu atât de mare importanţă istorică, religioasă şi politică încât a putut fi considerat centrul de fondare a Romei (cercul Mundus). A fost piaţa în jurul căreia s-a articulat toată viaţa politică a Romei timp de 12 secole, inima ei în care cetăţenii îşi petreceau o mare parte a zilei. Forul a fost repede şi pentru totdeauna acoperit de temple, coloane, altare, arcuri, platforme, magazine, toate acestea suprapunându-se din timp în timp şi generaţie după generaţie în forme noi, după degradări, cataclisme sau după dorinţa unor conducători. A fost locul procesiunilor solemne, al triumfurilor, al unor alegeri, al discursurilor publice, al afacerilor comerciale și, la un moment dat, locul primelor lupte de gladiatori. A fost locul cel mai celebru pentru întâlniri din lume și din istorie. Aici și-au găsit locul statuile și monumentele oamenilor celebri.
Câmpul de ruine care se vede astăzi, presărat cu ziduri ciopârţite, animat prin magie de coloane singuratice sau în mici mănunchiuri, poartă imprimat în pământ istoria care a forjat civilizaţia romană. Prin mijlocul acestui mănunchi de mărturii se prelinge demn fosta cale sacră şi trimfală.
 Către anul 750 e.A, pe locul forului nu se afla decât o mlaştină, inundată periodic de revărsările Tibrului şi de scurgerile de apă de pe colinale învecinate: palatin, caelius, Esquilin, Velia, care lega Palatinul de Esquilin, Viminal, Quirinal, şi Capitoliu. Sate, cu case rudimentare, ocupau pe atunci colinele. Locuitorii, latini sau sabini, erau ocupaţi cu agricultura şi, la nevoie luau armele în mână. Valea, care a devenit mai târziu Forum, le servea drept cimitir. Acest loc aflându-se aproape în centrul cercului de coline, devenise centru de reunire a conducătorilor pentru luarea de decizii ce vizau comunităţile mărunte înconjurătoare, dar şi centru pentru schimburi de produse, sau de adorare a zeităţilor comune.
Două secole mai târziu, valea mlăştinoasă şi-a schimbat total aspectul, devenind o piaţă veritabilă, un centru al unui adevărat oraş. Necropola a fost abandonată şi locul s-a acoperit cu case. Partea de vest a suprafeţei a fost chiar pavată.
Autorii acestor transformări au fost etruscii. Veniţi de pe malul drept al Tibrului, aceia şi-au întins dominaţia până în sud la Cumes, la porţile zonei de locuire a colonilor greci, zonă numită Grecia Mare (Magna Graecia). Ei s-au instalat pe locul Romei de mai târziu, au stabilit o citadelă pe Capitoliu, au realizat uniunea satelor înconjurătoare şi au organizat o viaţă socială comună a acelora. Intre anii 616-509 e.A, Roma a fost guvernată de regi etrusci. Luând în considerare pe legendarul Romulus au guvernat şapte regi etrusci. Aceia au delimitat Roma cu o incintă fortificată, au drenat apele care stagnau sub Forum spre Tibru printr-o canalizare acoperită care a devenit Cloaca maxima, au ridicat temple, construcţii publice şi au conturat viitorul Circus Maximus, în valea dintre Palatin şi Aventin (valea Murcia).  Tot din acel timp s-a conturat un panteon de zeităţi, cu rituri şi jocuri sacre, precum jocurile sacre, iniţiate de Romulus, în onoarea zeului Consus, numite Consualia şi derulate pe locul viitorului Circus Mximus.  
Primele sanctuare sau temple primitive s-au ridicat în sudul perimetrului. Acolo se găsea și vechea reședință regală (Regia), sau locuință principală, din sec.al 8-lea e.A, mai târziu sediul pentru Pontifex Maximus, marele preot al religiei romane. Regia ocupa o suprafață tringhiulară între templul zeiței Vesta, templul  lui Divus Julius și templul lui Antoninus și al Faustinei de mai târziu. Unele edificii străvechi, nu se pot localiza decât raportându-se la cele ridicate ulterior. Unele au dispărut fără urmă, iar altele s-au localizat arheologic. Unele au fost reconstruite în epocile ulterioare, alte au fost acoperite de edificii cu altă destinație. Ca și Curia, Regia a fost distrusă și reconstruită de mai multe ori.
Ultimul rege etrusc, Tarquinius Superbus, a fost izgonit în anul 509 e.A, după care s-a instituit Consulatul, epoca Republicii. Roma, din oraş rural s-a pregătit a deveni capitală imperială. Forumul, o mică piaţă de numai 2 hectare, va cunoaşte convulsii care vor naşterea unor timpuri noi. Perioada republicană a devenit timpul unei expansiuni teritoriale grandioase. De la începutul sec. al 4-lea e.A, Roma a intrat într-un război continuu cu vecinii mereu mai îndepărtaţi. In Forum se celebrau victoriile şi s-a ridicat un templu dedicat Dioscurilor, care i-au ajutat pe romani la lacul Regillum. In anul 260 e.A, pe timpul primului război punic, s-a ridicat o coloană în onoarea lui Caius Duilius, care a repurtat prima victorie navală romană la Mylae (Milazzo), pe coasta de nord a Siciliei.
Toți conducătorii și comandanții armatelor victorioase au defilat prin Forum, mod de suprem recunoaștere a serviciilor aduse patriei și modalitate de afirmare a puterii armate.
Cuceririle succesive au adus în Roma imense bogății, pe calea jefuirii tezaurelor inamicilor, a despăgubirilor vărsate de cei învinși și a tributurilor plătite de provincii. Din sec.al 3-lea e.a, Roma a devenit o importantă piață financiară. In Forum se efectuau toate operațiunile de schimb, de împrumut și de credit. Magazinele ocupate la început de micul comerț, au fost ocupate cu încetul de bancheri.
Cele cinci secole ale Republicii Romane, care au precedat constituirea instituțională a Impriului Roman, au abundat de evenimente. Personalitățile care au trasat destinul Romei s-au regăsit în Comitium, piață dispusă în colțul de nord-vast al Forului, unde se reuneau și adunările populare, sau Comiti. In spatele pieței se găsea Curia. Era numită Hostilia, pentru că, după tradiție, fusese creată de Tulus Hostilius, regele sabin care a domnit între anii 672-640 e.A.
Curia a rămas sediul celei mai înalte autorităţi a guvernului republican, Senatul. De acolo, 300 de senatori pe viaţă dirijau politica externă, controlau operaţiunile militare, elaborau tratate de pace, sau dectretau măsuri de salvare publică şi diverse.
In anul 497 e.A s-a construit în Forum un templu dedicat lui Saturn, iar în 484 e.A templul Dioscurilor (Castor și Pollux). Templul Concordiei a fost adăugat în secolul următor, probabil de către războinicul și omul de stat Marcus Furius Camillus.  
            In faţa Curiei se găsea tribuna oratorilor, sau a celor ce comunicau ştiri importante, numită Rostre. De acolo se rosteau discursuri cu o logică necruţătoare şi cu accente sociale, economice sau politice, precum cele ale fraţilor Gracchus, de la sfârșitul sec.al 2-lea e.A. Rostrele au aparţinut epocii republicane şi imperiale. La începuturi Rostrele erau orientate spre nord, către Curie, sediul senatului. Politicienii şi înalţii demnitarii îşi rosteau cuvântările cu faţa spre senat şi cu spatele spre mulţimea adunată în Forum. Un tribun cunoscut sub numele de Caius Licinius (consul în 361 e.A), este considerat a fi fost primul care s-a întors cu spatele la elită şi a vorbit poporului. Actul simbolic a fost repetat două secole mai târziu de către Caius Gracchus, care a fost învinuit de a fi încălcat mos maiorum, adică cutumele strămoşilor, în Roma.
Alături se găsea platforma numită Graecostasis, pe care aşteptau ambasadorii străini. In anul 185 e.A, basilica Porcia, primul monument de acest fel din Roma, se ridica pe o latură a Comitium-ului. Promotorul basilicii, Porcius Cato a permis, astfel, poporului să se adune într-un loc acoperit. Basilica, o mare sală cu nave, a devenit un tip de construcţie romană emblematică cu destinaţie civilă, comercială, politică şi juridică. Era o primă construcţie monumentală din Forum. A urmat construire basilicii Fulvia, cea care suferit modificări constructive s-a mai numit şi basilica Aemilia. A fost ridicată pe latura de nord a Forum-ului în anul 179 e.A. Nouă ani mai târziu, anul 170 e.A, a urmat basilica Sempronia, pe latura de sud.
In anul 80 e.A, pe timpul dictaturii lui Sulla, s-a ridicat nivelul Forum-ului cu un metru şi s-a aplicat paviment din plăci de marmură. Este remarcabil faptul că acest nivel s-a menţinut mai mult de un mileniu, cel puţin până la jaful normanzilor lui Robert Guiscard, în 1084, după care dărâmăturile au început să se adune.
In anul 78 e.A s-a construit în capătul de nord al Forum-ului, pe colina Capitoliului, imensul Tabularium, din iniţiativa consulilor M. Lepidus Aemilius şi Q. Lutatius Catulus. Tabularium era un edificiu oficial, cu birouri şi registre ale Romei în care activau numeroşi funcţionari. De la el se deschide şi astăzi o excepţională privelişte asupra întregului Forum şi spre Palatin şi Caelius.
Cicero a pronunţat celebrul discurs împotriva complicilor lui Catilina, în anul 63 e.A, în templul Concordiei. Templul avea o sală folosită adeseori de senatori, pentru adunări.
In anul 44 e.A, Marcus Antonius a rostit discursul funebru pentru Caesar de Rostrele Noi, iar pe locul unde a avut loc arderea pe rug a corpului a fost construit templul dedicat lui  Caesar cel divinizat, de către Augustus. Cu puțin mai mai târziu, Marcus Antonius a mărit notorietatea tribunei prin expunerea publică a acuzaţiilor sale împotriva lui Cicero, pentru condamnarea la moartea a marelui orator. Acela a fost ucis la proprietatea sa, de la Gaeta, dar capul și mâinile tăiate i-au fost expuse pe Rostre. Forum-ul la văzut pe Vecingetorix târât în alaiul triumfal al lui Caesar, în august 46 e.A, s-au pe Cleopatra a Egiptului sosită la Roma cu micul Caesarion, la începutul anului 44 e.A.
La 15 ianuarie 69 e.N, împăratul Galba a fost asasinat în Forum de către pretorieni plătiți de viitorul împărat efemer Otho. In același an, la 20 decembrie, împăratul Vitellius a fost târât legat de gât, pe Via Sacra, înaite de a fi ucis prin decapitare.
Exemplele unor astfel de evenimente care au însângerat Forum-ul, având ca subiect numai personalități cu rezonanță istorică, pot continua incomensurabil, la ele adăugându-se aproape o infinitate de nelegiuiri produse zilnic în lumea măruntă ce colcăia cu interese curate sau condamnabile. Dacă s-ar cântări ponderea evenimentelor festive și onorabile, în raport cu cele degradante și mârșave, cele din urmă ar deține o întâietate zdrobitoare. Din cauza construcțiilor spațiul liber  central al Forum-ului se redusese excesiv de mult.
Procesinile trimfale acordate comandanților victorioși au trecut totdeauna prin Forum. Urmau Via Triumphalis, dinspre apus, ocoleau Palatinul pe la Circus Maximus, intrau pe Via Sacra prin Forum, după care urcau pe Clivus Capitolinus, fără prizonieri și se opreau pe Capitoliu pentru a se aduce jertfela marele templu al lui Jupiter Capitolinus, sau Jupiter foarte  Bun și foarte  Mare. Comandanții victorioși, purtați de o quadrigă trasă de cai albi, erau machiați pe față cu o culoare roșie, îmbrăcați cu o robă de purpură și purtau o coroană de lauri. Erau precedați de muzicieni și dansatori și urmați de armata victorioasă, ce cânta și fraterniza cu mulțimea. Marii magistrați și membrii senatului  urmau alaiul. La baza Capitoliului, prizonierii erau închiți în închisoarea de tristă amintire și cea mai veche din Roma, Carcer Tullianum (Carcere Mamertino de astăzi).    
Pe parcursul secolelor, în Forum noile construcţii au acoperit toate suprafeţele, iar comerţul s-a înghesuit asfixiant. Sulla, Caesar și Augustus au fost primii care au trecut la unele măsuri de sistematizare și de curățire edilitară în Forum. Din cauza construcțiilor spațiul liber  central al Forum-ului se redusese excesiv de mult. De altfel pe timpul regalității și al republicii Forum-ul era mult mai scurt decât cel ce poate fi vizitat astăzi. Regia și Casa Vestalelor marcau limita dinspre răsărit a Forum-ului. Partea dinspre Arcul de triumf al lui Titus s-a adăugat mai târziu.   
După moartea lui Caesar, Augustus a sfârșit inițiativa unchiului său de a da Forum-ului o nouă formă. La 16 februarie 27 e.A, senatul a permis lui Octavianus să poarte titlul de Augustus (protejat de zei în toate actele sale). S-a născut astfel un nou regim, plasat sub semnul grandorii. Augustus începuse cu ridicarea templului Divus Julius și a Arcului lui Augustus, în anul 29 e.A  Augustus a putut să afime spre sfârșitul domniei că: Am găsit Roma ca oraș din cărămidă și îl las un oraș din marmură !
Augustus, apoi Vespasian, Domitian și Traian, dar nu numai ei, au mărit vechiul Forum și au construit alături o salbă de foruri imperiale. Din epoca lui Augustus vechea piață publică a fost desărcinată de o serie de funcțiuni. Printre acestea, marile adunări populare și trecerea în revistă a trupelor au început a se organiza în Câmpul lui Marte. Forum-ul, centrul monumental al capitalei s-a acoperit din nou cu arcuri de triumf, basilici, temple dedicate împăraților divinizați după moarte, coloane, altare și statui. După construirea Forum-ului lui Traian (cca 110 e.N.) o serie de activități economice și juridice s-au transferat în basilica Ulpia. Impăratul Diocletianus (285-305 e.N.) a fost ultimul dintre marii constructori ai Romei, fără a omite venerabilul Forum Romanum. In ascel timp acesta s-a acoperit și mai mult cu monumente onorifice. Diocletianus a renovat și reorganizat piața, a reconstruit radical templul lui Saturn, templul zeiței Vesta și Curia. Cea din urmă fusese distrusă de un incendiu recent, iar versiunea lui Diocletianus este cea care poate fi admirată astăzi. Impăratul Antoninus Pius care i-a suucadat lui Hadrianus, în 138 e.N, a ridicat, în Forum,un templu opulent în anul 141 e.N, cu ocazia morții soșției sale, Faustina. La moartea sa, în 161 e.N, senatul a decis ca templul să fie dedicat ambilor soți. In anul 312 e.N, basilica lui Maxentius a completat cu structura sa majestoasă complexul edilitar al Forum-ului.
Incepând cu sec.al 3-lea nu s-a mai construit din lipsa de suprafețe, dar și din cauza creștinismului care se răspândea și care nu accepta divinizarea împăraților Unul din motivele trecerii la represiuni a fost și acela al refuzului creștinilor de a se închina la templele împăraților. Al doilea a fost legat de refuzul de a aduce jertfe vechilor divinități, iar al treilea și cel mai grav a fost doctrina defetistă a creștinilor, doctrină care a dus la prăbușirea civilizației romane și trecerea la un ev mediu întunecat și înapoiat în Europa. Construcțiile religioase bogate s-au diminuat drastic după edictul de la Milano, din anul 313 e.N, care a dat creștinismului drept de religie egală cu cele clasice. Iar în anul 391 e.N, împăratul Theodosius I-ul a decretat închiderea definitivă a vechilor temple. Prin el a început să se afirme intoleranța și răzbunarea creștinismului în imperiu și epoca distrugerilor de monumente, înainte de cele provocate de barbari.
Agonia monumentalului Forum s-a agravat odată cu jefuirea Romei de către vizigotul Alaric, în anul 410 e.N, ocazie cu care a fost incendiată Curia și basilica Aemilia. După cutremurul din anul 442 e.N, a urmat jaful vandalilor lui Genseric, în 455 e.N, venirea oștilor ostrogote ale lui Theodoric cel Mare pe la anul 500 e.N. și a celor bizantine, comandate de Belizarie, în 537. Au urmat luptele pentru stăpânirea Italiei și a Romei dintre vizigoți și bizantini, cu victoria celor din urmă. Cu fiecare confruntare Forum Romanum murea încet și sigur, ca și întreaga Romă antică.
Sub biserica creștină de Roma, sub papalitate, multe edificii imperiale au fost transformate în biserici, fără nici o grijă pentru valoarea lor. Unele dintre acele biserici mai există și astăzi, curios zidite pentru a se împreuna cu structurile antice. Multe au dispărut, precum cele două oratoriicare ocupaseră porticul basilicii Aemilia, precum biserica Sfinților Sergius și Bacchus, care a rezistat până în sec. al 16-lea între templele lui Saturn și al Concordiei, precum Santa Maria in Cannapara, situatăîn basilica Julia.
Incepând cu sec.al 9-lea edificiile Forum-ului au început să se prăbușească, iar molozul și pământul acumulat a început săîngroape ruinele. In sec. al 12-lea, familiile nobile ale Romei au început să se înfrunte, îmbrățișând cauza papală, sau imperială germană. Unele monumentele antice din Forum au fost transformate în fortăpețe. Zona situată între templul lui Antoninus și al Faustinei și Forum-ul lui Caesar s-au ridicat turnuri. Edificiile antice au fost despuiate de ornamente pentru a înfrumuseța fără efort bisericile și palatele noi. Statuile și coloanele antice de marmură au umplut cuptoarele pentru a fi transformate în var.
Forum-ul părăsit a ajuns loc de pășunat, devenin Campio Vaccino, adică Câmpul vacilor. In apropiere de templul Dioscurilor, un vas de marmură servea adăpării animalelor. El ornează astăzi piața Quirinale împreună cu un obelisc egiptean.

In anul 1536, pregătind o vizită a lui Carol Quintul la Roma, papa Paul al III-lea a trasat o cale largă prin Forum între arcul de triumf al lui Titus și cel al lui Septimius Severus, demolând fără milă casele ce acoperiseră terenul de deasupra Forum-ului. Impăratul urma să treacă, în plus, și pe sub arcul lui Constantin cel Mare.
Este straniu că pe timpul Renașterii, când toate valorile antichității au fost reconsiderate și repuse în valoare, pentru Forum și pentru alte vestigii venerabile nu s-a găsit interesul cuvenit. Acea indiferență și acea indiferență s-a manifestat ca un sacrilegiu, întârziind salvarea unor monumente. La fel și papii, care domneau asupra Romei ca protectori ai celor mai mari maeștri ai Renașterii, s-au comportat adeseori ca vandali în propriul oraș.  Abia în sec.al 19-lea au început primele cercetări arheologice sistematice, unele dintre ele inițiate chiar de împăratul francez Napoleon al III-lea.
Vestigiile care pot fi vizitate astăzi sunt:
-          Basilica Aemilia (Emilia)
-          Via Sacra
-          Sanctuarul Venus Cloacina
-          Argiletum
-          Curia
-          Lapis Niger
-          Comitium
-          Decennalia Caesarum
-          Rostrele
-          Arcul lui Septimius Severus
-          Ombilicus Urbis
-          Altarul lui Vulcan
-          Mila de Aur
-          Tabularium
-          Templul Concordiei
-          Templul lui Vespasianus
-          Templul lui Saturn
-          Porticul Zeilor Consilieri (cei doisprezece zei principali)
-          Coloana lui Phocas
-          Lacul lui Curtius
-          Coloanele votive
-          Basilica Julia
-          Vicus Tuscus
-          Templul lui Caesar
-          Arcul de triumf al lui Augustus
-          Templul lui Castor și Pollux
-          Incinta sacră a nimfei Juturna
-          Biserica Santa Maria Antiqua
-          Oratoriul martirilor
-          Templul și Atriumul vestalelor
-          Regia
-          Templul lui Antinoninus și al Fustinei
-          Templul lui Romulus
-          Basilica lui Mxentius și Constantin
-          Antiquarium Forului
-          Arcul de trimf al lui Titus
-          Templul lui Jupiter Stator